Chapter 21

  ,,Iatq legile, pe cari le vei pune knaintea lor.  

-

  Dacq vei cumpqra un rob evreu, sq slujeascq wase ani ca rob; dar kn al waptelea, sq iasq slobod, fqrq sq plqteascq nimic ca despqgubire.  

-

  Dacq a intrat singur, sq iasq singur; dacq era knsurat, sq iasq wi nevastq-sa kmpreunq cu el.  

-

  Dacq stqpknul lui i -a dat o nevastq, wi a avut fii wi fiice cu ea, nevasta wi copiii sq fie ai stqpknului lui, iar el sq iasq singur.  

-

  Dacq robul va zice: ,Eu iubesc pe stqpknul meu, pe nevastq-mea wi copiii mei, wi nu vreau sq ies slobod,`  

-

  atunci stqpknul lui sq -l ducq knaintea lui Dumnezeu, sq -l apropie de uwq sau de stklpul uwii, wi stqpknul lui sq -i gqureascq urechea cu o sulq, wi robul sq rqmknq pentru totdeauna kn slujba lui.  

-

  Dacq un om kwi va vinde fata ca roabq, ea sq nu iasq cum ies robii.  

-

  Dacq nu va plqcea stqpknului ei, care o luase de nevastq, el sq -i knlesneascq rqscumpqrarea; dar nu va avea dreptul s`o vkndq unor strqini, dacq nu-wi va yinea cuvkntul.  

-

  Dacq o dq de nevastq fiului squ, sq se poarte cu ea dupq dreptul fiicelor.  

-

  Dacq -i va lua o altq nevastq, nu va scqdea nimic pentru cea dintki din hranq, din kmbrqcqminte, wi din dreptul ei de soyie.  

-

  Dacq nu -i face aceste trei lucruri, ea va putea iewi, fqrq nicio despqgubire, fqrq sq dea bani.  

-

  Cine va lovi pe altul cu o loviturq de moarte, sq fie pedepsit cu moartea.  

-

  Dacq nu i -a kntins layuri, wi dacq Dumnezeu l -a fqcut sq -i cadq kn mknq, kyi voi hotqrk un loc unde va putea sq fugq.  

-

  Dar dacq lucreazq cineva cu rqutate kmpotriva aproapelui squ, folosindu-se de viclenie ca sq -l omoare, chiar wi dela altarul Meu sq -l smulgi, ca sq fie omorkt.  

-

  Cine va lovi pe tatql squ sau pe mama sa, sq fie pedepsit cu moartea.  

-

  Cine va fura un om, wi -l va vinde sau kl va yinea kn mknile lui, sq fie pedepsit cu moartea.  

-

  Cine va blestema pe tatql squ sau pe mama sa, sq fie pedepsit cu moartea.  

-

  Dacq se vor certa doi oameni, wi unul din ei va lovi pe celalt cu o piatrq sau cu pumnul, fqrq sq -i pricinuiascq moartea, dar silindu -l sq stea kn pat,  

-

  cel ce l -a lovit sq nu fie pedepsit, dacq celalt se va scula wi se va plimba afarq, sprijinit pe un toiag. Numai sq -l despqgubeascq pentru kncetarea lucrului lui wi sq -l kngrijeascq pknq la vindecare.  

-

  Dacq un om va lovi cu bqyul pe robul squ, fie bqrbat fie femeie, wi robul moare subt mkna lui, stqpknul sq fie pedepsit.  

-

  Dar dacq mai trqiewte o zi sau douq, stqpknul sq nu fie pedepsit; cqci este argintul lui.  

-

  Dacq se ceartq doi oameni, wi lovesc pe o femeie knsqrcinatq, wi o fac doar sq nascq knainte de vreme, fqrq altq nenorocire, sq fie pedepsiyi cu o gloabq, pusq de bqrbatul femeii, wi pe care o vor plqti dupq hotqrkrea judecqtorilor.  

-

  Dar dacq se kntkmplq o nenorocire, vei da viayq pentru viayq,  

-

  ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mknq pentru mknq, picior pentru picior,  

-

  arsurq pentru arsurq, ranq pentru ranq, vknqtaie pentru vknqtaie.  

-

  Dacq un om lovewte ochiul robului squ, fie bqrbat fie femeie, wi -l face sq-wi piardq ochiul, sq -i dea drumul, ca despqgubire pentru ochiul lui.  

-

  Wi dacq face sq cadq un dinte robului squ, fie bqrbat fie femeie, ca despqgubire pentru dintele lui, sq -i dea drumul.  

-

  Dacq un bou va kmpunge wi va omork pe un bqrbat sau pe o femeie, boul sq fie ucis cu pietre, carnea sq nu i se mqnknce, iar stqpknul boului sq nu fie pedepsit.  

-

  Dar dacq boul avea obicei mai knainte sq kmpungq, wi stqpknul fusese knwtiinyat de lucrul acesta, wi nu l -a knchis, boul sq fie ucis cu pietre, dacq va ucide un bqrbat sau o femeie, wi stqpknul lui sq fie pedepsit cu moartea.  

-

  Dacq i se pune stqpknului un prey pentru rqscumpqrarea vieyii lui, va plqti tot ce i se va cere.  

-

  Cknd boul va kmpunge pe un bqiat sau pe o fatq, i se va face dupq legea aceasta;  

-

  dar dacq boul kmpunge pe un rob, fie bqrbat fie femeie, sq se dea trei sicli de argint stqpknului robului, wi boul sq fie ucis cu pietre.  

-

  Dacq un om descopere o groapq, sau dacq un om sapq o groapq wi n`o acopere, wi cade kn ea un bou sau un mqgar,  

-

  stqpknul gropii sq plqteascq stqpknului lor preyul vitei kn argint, iar vita moartq sq fie a lui.  

-

  Dacq boul unui om kmpunge boul unui alt om, wi boul acesta moare, vor vinde boul cel viu wi preyul lui kl vor kmpqryi; vor kmpqryi wi boul mort.  

-

  Dar dacq se wtia cq boul avea obicei mai knainte sq kmpungq, wi stqpknul lui nu l -a knchis, stqpknul acesta sq dea bou pentru bou, iar boul cel mort sq -l ia el.  

-