Chapter 16

  Iov a luat cuvkntul wi a zis:  

-

  ,,Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toyi sknteyi niwte mkngkietori supqrqciowi.  

-

  Cknd se vor sfkrwi aceste vorbe kn vknt? Wi pentruce atkta supqrare kn rqspunsurile tale?  

-

  Ca voi aw vorbi eu, de ayi fi kn locul meu? V`aw coplewi cu vorbe, aw da din cap la voi,  

-

  v`aw mkngkia cu gura, wi aw miwca din buze ca sq vq uwurez durerea?  

-

  Dacq vorbesc, durerea nu mi s`alinq, iar dacq tac, cu ce se micworeazq?  

-

  Dar acum, vai! El m`a stors de puteri... Mi-ai pustiit toatq casa!  

-

  M`ai apucat, ca pe un vinovat; dovadq slqbiciunea mea, care se ridicq wi mq knvinuie kn fayq.  

-

  Mq sfkwie wi mq urmqrewte kn mknia Lui, scrkwnewte din dinyi kmpotriva mea, mq lovewte wi mq strqpunge cu privirea Lui.  

-

  Ei deschid gura sq mq mqnknce, mq ocqrqsc wi mq bat peste obraji, se knvierwuneazq cu toyii dupq mine.  

-

  Dumnezeu mq lasq la bunul plac al celor nelegiuiyi, wi mq aruncq kn mknile celor rqi.  

-

  Eram liniwtit, wi m`a scuturat, m`a apucat de ceafq wi m`a zdrobit, a tras asupra mea ca kntr`o yintq.  

-

  Sqgeyile Lui mq knconjurq de toate pqryile; kmi strqpunge rqrunchii fqrq milq, kmi varsq fierea pe pqmknt,  

-

  mq frknge bucqyi, bucqyi, se aruncq asupra mea ca un rqzboinic.  

-

  Mi-am cusut un sac pe piele, wi mi-am prqvqlit capul kn yqrknq.  

-

  Plknsul mi -a knrowit faya; wi umbra moryii este pe pleoapele mele.  

-

  Totuw n`am fqcut nicio nelegiuire, wi rugqciunea mea totdeauna a fost curatq.  

-

  Pqmkntule, nu-mi acoperi skngele, wi vaietele mele sq n`aibq margine!  

-

  Chiar acum, martorul meu este kn cer, apqrqtorul meu este kn locurile knalte.  

-

  Prietenii mei rkd de mine, dar eu mq rog lui Dumnezeu cu lacrqmi,  

-

  sq facq dreptate omului knaintea lui Dumnezeu, wi fiului omului kmpotriva prietenilor lui.  

-

  Cqci numqrul anilor mei se apropie de sfkrwit, wi mq voi duce pe o cqrare de unde nu mq voi mai kntoarce.  

-