Chapter 28

  Argintul are o minq de unde se scoate, wi aurul are un loc de unde este scos ca sq fie curqyit.  

-

  Ferul se scoate din pqmknt, wi piatra se topewte ca sq dea arama.  

-

  Omul pune capqt kntunerecului, cerceteazq, pknq kn yinuturile cele mai adknci, pietrele ascunse kn negura wi kn umbra moryii.  

-

  Sapq o fkntknq departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sknt de ajutor, stq atkrnat wi se clatinq, departe de locuinyele omenewti.  

-

  Pqmkntul, de unde iese pknea, este rqscolit kn lquntrul lui ca de foc,  

-

  pietrele lui cuprind safir, wi kn el se gqsewte pulbere de aur.  

-

  Pasqrea de pradq nu -i cunoawte cqrarea. Ochiul vulturului n`a zqrit -o,  

-

  cele mai trufawe dobitoace n`au cqlcat pe ea, wi leul n`a trecut niciodatq pe ea.  

-

  Omul kwi pune mkna pe stknca de cremene, wi rqstoarnq munyii din rqdqcinq.  

-

  Sapq wanyuri kn stknci, wi ochiul lui privewte tot ce este de prey kn ele.  

-

  Oprewte curgerea apelor, wi scoate la luminq ce este ascuns.  

-

  Dar knyelepciunea unde se gqsewte? Unde este locuinya priceperii?  

-

  Omul nu -i cunoawte preyul, ea nu se gqsewte kn pqmkntul celor vii.  

-

  Adkncul zice: ,Nu este kn mine`, wi marea zice: ,Nu este la mine.`;  

-

  Ea nu se dq kn schimbul aurului curat, nu se cumpqrq ckntqrindu-se cu argint;  

-

  nu se ckntqrewte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.  

-

  Nu se poate asemqna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.  

-

  Mqrgeanul wi cristalul nu sknt nimic pe lkngq ea: knyelepciunea preyuiewte mai mult deckt mqrgqritarele.  

-

  Topazul din Etiopia nu este ca ea, wi aurul curat nu se cumpqnewte cu ea.  

-

  De unde vine atunci knyelepciunea? Unde este locuinya priceperii?  

-

  Este ascunsq de ochii tuturor celor vii, este ascunsq de pqsqrile cerului.  

-

  Adkncul wi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`  

-

  Dumnezeu ki wtie drumul, El ki cunoawte locuinya.  

-

  Cqci El vede pknq la marginile pqmkntului, zqrewte totul subt ceruri.  

-

  Cknd a rknduit greutatea vkntului, wi cknd a hotqrkt mqsura apelor,  

-

  cknd a dat legi ploii, wi cknd a knsemnat drumul fulgerului wi tunetului,  

-

  atunci a vqzut knyelepciunea wi a arqtat -o, i -a pus temeliile wi a pus -o la kncercare.  

-

  Apoi a zis omului: ,Iatq, frica de Domnul, aceasta este knyelepciunea; depqrtarea de rqu, este pricepere.`  

-