Chapter 14

  Femeia knyeleaptq kwi zidewte casa, iar femeia nebunq o dqrkmq cu knsewi mknile ei. -  

-

  Cine umblq cu neprihqnire, se teme de Domnul, dar cine apucq pe cqi strkmbe, Kl nesocotewte. -  

-

  Kn gura nebunului este o nuia pentru mkndria lui, dar pe knyelepyi ki pqzesc buzele lor. -  

-

  Unde nu sknt boi, ieslea rqmkne goalq, dar puterea boilor aduce belwug de roduri. -  

-

  Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.  

-

  Batjocoritorul cautq knyelepciunea wi n`o gqsewte, dar pentru omul priceput wtiinya este lucru uwor. -  

-

  Depqrteazq-te de nebun, cqci nu pe buzele lui vei gqsi wtiinya. -  

-

  Knyelepciunea omului chibzuit kl face sq vadq pe ce cale sq meargq, dar nebunia celor nesocotiyi ki knwalq pe ei knwiwi. -  

-

  Cei nesocotiyi glumesc cu pqcatul, dar kntre cei fqrq prihanq este bunqvoinyq. -  

-

  Inima kwi cunoawte necazurile, wi nici un strqin nu se poate amesteca kn bucuria ei. -  

-

  Casa celor rqi va fi nimicitq, dar cortul celor fqrq prihanq va knflori. -  

-

  Multe cqi pot pqrea bune omului, dar la urmq se vqd cq duc la moarte. -  

-

  De multe ori chiar kn mijlocul rksului inima poate fi mkhnitq, wi bucuria poate sfkrwi prin necaz. -  

-

  Cel cu inima rqtqcitq se saturq de cqile lui, wi omul de bine se saturq wi el de ce este kn el. -  

-

  Omul lesne crezqtor crede orice vorbq, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -  

-

  Knyeleptul se teme wi se abate dela rqu, dar nesocotitul este kngkmfat wi fqrq fricq. -  

-

  Cine este iute la mknie face prostii, wi omul plin de rqutate se face urkt. -  

-

  Cei prowti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiyi sknt kncununayi cu wtiinyq. -  

-

  Cei rqi se pleacq knaintea celor buni, wi cei nelegiuiyi knaintea poryilor celui neprihqnit. -  

-

  Sqracul este urkt chiar wi de prietenul squ, dar bogatul are foarte mulyi prieteni. -  

-

  Cine dispreyuiewte pe aproapele squ face un pqcat, dar ferice de cine are milq de cei nenorociyi. -  

-

  Kn adevqr ceice gkndesc rqul se rqtqcesc. dar ceice gkndesc binele lucreazq cu bunqtate wi credinciowie.  

-

  Oriunde se muncewte este wi ckwtig, dar oriunde numai se vorbewte, este lipsq. -  

-

  Bogqyia este o cununq pentru cei knyelepyi, dar cei nesocotiyi n`au altceva deckt nebunie. -  

-

  Martorul care spune adevqrul scapq suflete, dar cel knwelqtor spune minciuni. -  

-

  Cine se teme de Domnul are un sprijin tare kn El, wi copiii lui au un loc de adqpost la El. -  

-

  Frica de Domnul este un izvor de viayq, ea ne ferewte de cursele moryii. -  

-

  Mulyimea poporului este slava kmpqratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -  

-

  Cine este kncet la mknie are multq pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -  

-

  O inimq liniwtitq este viaya trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -  

-

  Cine asuprewte pe sqrac, batjocorewte pe Ziditorul squ, dar cine are milq de cel lipsit, cinstewte pe Ziditorul squ. -  

-

  Cel rqu este doborkt de rqutatea lui, dar cel neprihqnit chiar wi la moarte trage nqdejde. -  

-

  Knyelepciunea se odihnewte kntr`o inimq priceputq, dar kn mijlocul celor nesocotiyi ea se dq de gol. -  

-

  Neprihqnirea knalyq pe un popor, dar pqcatul este ruwinea popoarelor. -  

-

  Un kmpqrat are plqcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocarq, kl atinge mknia lui.  

-