Chapter 15

  Un rqspuns blknd potolewte mknia, dar o vorbq asprq aykyq mknia.  

-

  Limba knyelepyilor dq wtiinyq plqcutq, dar gura nesocotiyilor kmproawcq nebunie. -  

-

  Ochii Domnului sknt kn orice loc, ei vqd pe cei rqi wi pe cei buni. -  

-

  Limba dulce este un pom de viayq, dar limba stricatq zdrobewte sufletul. -  

-

  Nesocotitul dispreyuiewte knvqyqtura tatqlui squ, dar cine ia seama la mustrare ajunge knyelept. -  

-

  Kn casa celui neprihqnit este mare belwug, dar kn ckwtigurile celui rqu este turburare. -  

-

  Buzele knyelepyilor samqnq wtiinya, dar inima celor nesocotiyi este stricatq. -  

-

  Jertfa celor rqi este o sckrbq knaintea Domnului, dar rugqciunea celor fqrq prihanq Ki este plqcutq. -  

-

  Calea celui rqu este urktq Domnului, dar El iubewte pe cel ce umblq dupq neprihqnire. -  

-

  Cine pqrqsewte cqrarea este aspru pedepsit, wi cine urqwte mustrarea va muri. -  

-

  Locuinya moryilor wi Adkncul sknt cunoscute Domnului, cu ckt mai mult inimile oamenilor! -  

-

  Batjocoritorului nu -i place sq fie mustrat, de aceea nu se duce la cei knyelepyi. -  

-

  O inimq veselq knsenineazq faya; dar cknd inima este tristq, duhul este mkhnit. -  

-

  Inima celor pricepuyi cautq wtiinya, dar gura nesocotiyilor gqsewte plqcere kn nebunie. -  

-

  Toate zilele celui nenorocit sknt rele, dar cel cu inima mulyqmitq are un ospqy necurmat. -  

-

  Mai bine puyin, cu fricq de Domnul, de ckt o mare bogqyie, cu turburare! -  

-

  Mai bine un prknz de verdeyuri, wi dragoste, de ckt un bou kngrqwat, wi urq. -  

-

  Un om iute la mknie stkrnewte certuri, dar cine este kncet la mknie potolewte neknyelegerile. -  

-

  Drumul lenewului este ca un hqyiw de spini, dar cqrarea celor fqrq prihanq este netezitq. -  

-

  Un fiu knyelept este bucuria tatqlui squ, dar un om nesocotit dispreyuiewte pe mamq-sa. -  

-

  Nebunia este o bucurie pentru cel fqrq minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -  

-

  Planurile nu izbutesc, cknd lipsewte o adunare care sq chibzuiascq, dar izbutesc cknd sknt mulyi sfetnici. -  

-

  Omul are bucurie sq dea un rqspuns cu gura lui, wi ce bunq este o vorbq spusq la vreme potrivitq! -  

-

  Pentru cel knyelept cqrarea vieyii duce kn sus, ca sq -l abatq de la locuinya moryilor, care este jos. -  

-

  Domnul surpq casa celor mkndri, dar kntqrewte hotarele vqduvei. -  

-

  Gkndurile rele sknt urkte Domnului, dar cuvintele prietenoase sknt curate knaintea Lui. -  

-

  Cel lacom de ckwtig kwi turburq casa, dar cel ce urqwte mita va trqi. -  

-

  Inima celui neprihqnit se gkndewte ce sq rqspundq, dar gura celor rqi kmproawcq rqutqyi. -  

-

  Domnul Se depqrteazq de cei rqi, dar ascultq rugqciunea celor neprihqniyi. -  

-

  O privire prietenoasq knveselewte inima, o veste bunq kntqrewte oasele. -  

-

  Urechea care ia aminte la knvqyqturile cari duc la viayq, locuiewte kn mijlocul knyelepyilor. -  

-

  Cel ce leapqdq certarea kwi dispreyuiewte sufletul, dar cel ce ascultq mustrarea capqtq pricepere. -  

-

  Frica de Domnul este wcoala knyelepciunii, wi smerenia merge knaintea slavei. -  

-