| Chapter 16 |
1 |
Planurile pe cari le face inima atkrnq de om, dar rqspunsul pe care -l dq gura vine dela Domnul. - -
|
2 |
Toate cqile omului sknt curate kn ochii lui, dar celce cerceteazq duhurile este Domnul. - -
|
3 |
Kncredinyeazq-yi lucrqrile kn mkna Domnului, wi kyi vor izbuti planurile. - -
|
4 |
Domnul a fqcut toate pentru o yintq, chiar wi pe cel rqu pentru ziua nenorocirii. - -
|
5 |
Orice inimq trufawq este o sckrbq knaintea Domnului; hotqrkt, ea nu va rqmknea nepedepsitq. - -
|
6 |
Prin dragoste wi credinciowie omul ispqwewte nelegiuirea, wi prin frica de Domnul se abate dela rqu. - -
|
7 |
Cknd sknt plqcute Domnului cqile cuiva, ki face prieteni chiar wi pe vrqjmawii lui. - -
|
8 |
Mai bine puyin, cu dreptate, deckt mari venituri, cu strkmbqtate. - -
|
9 |
Inima omului se gkndewte pe ce cale sq meargq, dar Domnul ki kndreaptq pawii. - -
|
10 |
Hotqrkri dumnezeiewti sknt pe buzele kmpqratului, gura lui nu trebuie sq facq greweli cknd judecq. - -
|
11 |
Ckntarul wi cumpqna dreaptq vin dela Domnul; toate greutqyile de ckntqrit sknt lucrarea Lui. - -
|
12 |
Kmpqrayilor le este sckrbq sq facq rqu, cqci prin neprihqnire se kntqrewte un scaun de domnie. - -
|
13 |
Buzele neprihqnite sknt plqcute kmpqrayilor, wi ei iubesc pe celce vorbewte cu neprihqnire. - -
|
14 |
Mknia kmpqratului este un vestitor al moryii, dar un om knyelept trebuie s`o potoleascq. - -
|
15 |
Seninqtatea feyei kmpqratului este viaya, wi bunqvoinya lui este ca o ploaie de primqvarq. - -
|
16 |
Cu ckt mai mult face ckwtigarea knyelepciunii deckt a aurului! Cu ckt este mai de dorit ckwtigarea priceperii deckt a argintului! - -
|
17 |
Calea oamenilor fqrq prihanq este sq se fereascq de rqu; acela kwi pqzewte sufletul, care vegheazq asupra cqii sale. - -
|
18 |
Mkndria merge knaintea pieirii, wi trufia merge knainte cqderii. - -
|
19 |
Mai bine sq fii smerit cu cei smeriyi, deckt sq kmparyi prada cu cei mkndri. - -
|
20 |
Cine cugetq la Cuvkntul Domnului, gqsewte fericirea, wi cine se kncrede kn Domnul este fericit. - -
|
21 |
Cine are o inimq knyeleaptq este numit priceput, dar dulceaya buzelor mqrewte wtiinya. - -
|
22 |
Knyelepciunea este un izvor de viayq pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. - -
|
23 |
Cine are o inimq knyeleaptq, kwi aratq knyelepciunea cknd vorbewte, wi mereu se vqd knvqyqturi noi pe buzele lui. - -
|
24 |
Cuvintele prietenoase sknt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, wi sqnqtoase pentru oase. - -
|
25 |
Multe cqi i se par bune omului, dar la urmq duc la moarte. - -
|
26 |
Cine muncewte, pentru el muncewte, cqci foamea lui kl kndeamnq la lucru. - -
|
27 |
Omul stricat pregqtewte nenorocirea, wi pe buzele lui este ca un foc aprins. - -
|
28 |
Omul neastkmpqrat stkrnewte certuri, wi pkrktorul desbinq pe cei mai buni prieteni. - -
|
29 |
Omul asupritor amqgewte pe aproapele squ, wi -l duce pe o cale, care nu este bunq. - -
|
30 |
Cine knchide ochii, ca sq se dedea la gknduri stricate, cine-wi muwcq buzele, a wi sqvkrwit rqul. - -
|
31 |
Perii albi sknt o cununq de cinste, ea se gqsewte pe calea neprihqnirii. - -
|
32 |
Cel kncet la mknie preyuiewte mai mult deckt un viteaz, wi cine este stqpkn pe sine preyuiewte mai mult deckt cine cucerewte cetqyi. - -
|
33 |
Se aruncq soryul kn poala hainei, dar orice hotqrkre vine dela Domnul. - -
|