Chapter 24

  Nu pismui pe oamenii cei rqi, wi nu dori sq fii cu ei;  

-

  cqci inima lor se gkndewte la prqpqd, wi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -  

-

  Prin knyelepciune se knalyq o casq, wi prin pricepere se kntqrewte;  

-

  prin wtiinyq se umplu cqmqrile ei de toate bunqtqyile de prey wi plqcute.  

-

  Un om knyelept este plin de putere, wi cel priceput kwi oyelewte vlaga.  

-

  Cqci prin mqsuri chibzuite ckwtigi bqtqlia, wi prin marele numqr al sfetnicilor ai biruinya. -  

-

  Knyelepciunea este prea knaltq pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecatq. -  

-

  Cine se gkndewte sq facq rqu, se cheamq un om plin de rqutate. -  

-

  Gkndul celui nebun nu este deckt pqcat, wi batjocoritorul este o sckrbq pentru oameni. -  

-

  Dacq slqbewti kn ziua necazului, micq kyi este puterea. -  

-

  Izbqvewte pe cei tkrkyi la moarte, wi scapq pe ceice sknt aproape sq fie junghiayi. -  

-

  Dacq zici: ,,Ah! n`am wtiut!``... Crezi cq nu vede Celce ckntqrewte inimile wi Celce vegheazq asupra sufletului tqu? Wi nu va rqsplqti El fiecqruia dupq faptele lui? -  

-

  Fiule, mqnkncq miere, cqci este bunq, wi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.  

-

  Tot awa, wi knyelepciunea este bunq pentru sufletul tqu: dacq o vei gqsi, ai un viitor, wi nu yi se va tqia nqdejdea. -  

-

  Nu kntinde curse, nelegiuitule, la locuinya celui neprihqnit, wi nu -i turbura odihna.  

-

  Cqci cel neprihqnit de wapte ori cade, wi se ridicq, dar cei rqi se prqbuwesc kn nenorocire.  

-

  Nu te bucura de cqderea vrqjmawului tqu, wi sq nu yi se veseleascq inima cknd se poticnewte el,  

-

  ca nu cumva Domnul sq vadq, sq nu -I placq, wi sq-Wi kntoarcq mknia dela el. -  

-

  Nu te mknia din pricina celor ce fac rqu, wi nu pizmui pe cei rqi!  

-

  Cqci cel ce face rqul n`are niciun viitor, wi lumina celor rqi se stinge. -  

-

  Fiule, teme-te de Domnul wi de kmpqratul; wi sq nu te amesteci cu cei neastkmpqrayi!  

-

  Cqci deodatq le va veni pieirea, wi cine poate wti sfkrwitul amkndorora! -  

-

  Iatq ce mai spun knyelepyii: ,,Nu este bine sq ai kn vedere faya oamenilor kn judecqyi.`` -  

-

  Pe cine zice celui rqu: ,,Tu ewti bun!`` kl blastqmq popoarele, wi -l urqsc neamurile.  

-

  Dar celor ce judecq drept le merge bine, wi o mare binecuvkntare vine peste ei. -  

-

  Un rqspuns bun este ca un sqrut pe buze.  

-

  Vezi-yi kntki de treburi afarq, kngrijewte de lucrul ckmpului, wi apoi apucq-te sq-yi zidewti casa. -  

-

  Nu vorbi kn chip uwuratic kmpotriva aproapelui tqu; ori ai vrea sq knweli cu buzele tale? -  

-

  Nu zice: ,,Cum mi -a fqcut el awa am sq -i fac wi eu, ki vor rqsplqti dupq faptele lui!`` -  

-

  Am trecut pe lkngq ogorul unui lenew, wi pe lkngq via unui om fqrq minte.  

-

  Wi era numai spini, acoperit de mqrqcini, wi zidul de piatrq era prqbuwit.  

-

  M`am uitat bine wi cu luare aminte, wi am tras knvqyqturq din ce am vqzut.  

-

  ,,Sq mai dorm puyin, sq mai ayipesc puyin, sq mai kncruciwez mknile puyin ca sq mq odihnesc!``...  

-

  Wi sqrqcia vine peste tine pe neawteptate, ca un hoy, wi lipsa, ca un om knarmat.  

-