Chapter 25

  Atunci Kmpqrqyia cerurilor se va asemqna cu zece fecioare, cari wi-au luat candelele, wi au iewit kn kntkmpinarea mirelui.  

-

  Cinci din ele erau nechibzuite, wi cinci knyelepte.  

-

  Cele nechibzuite, cknd wi-au luat candelele, n`au luat cu ele untdelemn;  

-

  dar cele knyelepte, kmpreunq cu candelele, au luat cu ele wi untdelemn kn vase.  

-

  Fiindcq mirele zqbovea, au ayipit toate, wi au adormit.  

-

  La miezul nopyii, s`a auzit o strigare: ,Iatq mirele, iewiyi -i kn kntkmpinare!`  

-

  Atunci toate fecioarele acelea s`au sculat wi wi-au pregqtit candelele.  

-

  Cele nechibzuite au zis celor knyelepte: ,Dayi-ne din untdelemnul vostru, cqci ni se sting candelele.`  

-

  Cele knyelepte le-au rqspuns: ,Nu; ca nu cumva sq nu ne ajungq nici nouq nici vouq; ci mai bine duceyi-vq la cei ce vknd untdelemn wi cumpqrayi-vq.`  

-

  Pe cknd se duceau ele sq cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata, au intrat cu el kn odaia de nuntq, wi s`a kncuiat uwa.  

-

  Mai pe urmq, au venit wi celelalte fecioare, wi au zis: ,Doamne, Doamne, deschide-ne!`  

-

  Dar el, drept rqspuns, le -a zis: ,Adevqrat vq spun, cq nu vq cunosc!`  

-

  Veghiayi dar, cqci nu wtiyi ziua, nici ceasul kn care va veni Fiul omului.  

-

  Atunci Kmpqrqyia cerurilor se va asemqna cu un om, care, cknd era sq plece kntr`o altq yarq, a chemat pe robii sqi, wi le -a kncredinyat avuyia sa.  

-

  Unuia i -a dat cinci talanyi, altuia doi, wi altuia unul: fiecqruia dupq puterea lui; wi a plecat.  

-

  Kndatq, cel ce primise cei cinci talanyi, s`a dus, i -a pus kn negoy, wi a ckwtigat cu ei alyi cinci talanyi.  

-

  Tot awa, cel ce primise cei doi talanyi, a ckwtigat wi el alyi doi cu ei.  

-

  Cel ce nu primise deckt un talant, s`a dus de a fqcut o groapq kn pqmknt wi a ascuns acolo banii stqpknului squ.  

-

  Dupq multq vreme, stqpknul robilor acelora s`a kntors wi le -a cerut socoteala.  

-

  Cel ce primise cei cinci talanyi, a venit, a adus alyi cinci talanyi, wi a zis: ,Doamne, mi-ai kncredinyat cinci talanyi; iatq cq am ckwtigat cu ei alyi cinci talanyi.`  

-

  Stqpknul squ i -a zis: ,Bine, rob bun wi credincios; ai fost credincios kn puyine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intrq kn bucuria stqpknului tqu.`  

-

  Cel ce primise cei doi talanyi, a venit wi el, wi a zis: ,Doamne, mi-ai kncredinyat doi talanyi; iatq cq am ckwtigat cu ei alyi doi talanyi.`  

-

  Stqpknul squ i -a zis: ,Bine, rob bun wi credincios; ai fost credincios kn puyine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intrq kn bucuria stqpknului tqu!`  

-

  Cel ce nu primise deckt un talant, a venit wi el, wi a zis: ,Doamne, am wtiut cq ewti om aspru, care seceri de unde n`ai sqmqnat, wi strkngi de unde n`ai vknturat:  

-

  mi -a fost teamq, wi m`am dus de yi-am ascuns talantul kn pqmknt; iatq-yi ce este al tqu!`  

-

  Stqpknul squ i -a rqspuns: ,Rob viclean wi lenew! Ai wtiut cq secer de unde n`am sqmqnat, wi cq strkng de unde n`am vknturat;  

-

  prin urmare se cqdea ca tu sq-mi fi dat banii la zarafi, wi, la venirea mea, eu mi-aw fi luat knapoi cu dobkndq ce este al meu!  

-

  Luayi -i dar talantul, wi dayi -l celui ce are zece talanyi.  

-

  Pentrucq celui ce are, i se va da, wi va avea de prisos; dar dela cel ce n`are, se va lua wi ce are!  

-

  Iar pe robul acela netrebnic, aruncayi -l kn kntunerecul de afarq: acolo va fi plknsul wi scrkwnirea dinyilor.  

-

  ,,Cknd va veni Fiul omului kn slava Sa, cu toyi sfinyii kngeri, va wedea pe scaunul de domnie al slavei Sale.  

-

  Toate neamurile vor fi adunate knaintea Lui. El ki va despqryi pe unii de alyii cum desparte pqstorul oile de capre;  

-

  wi va pune oile la dreapta, iar caprele la stknga Lui.  

-

  Atunci Kmpqratul va zice celor dela dreapta Lui: ,Veniyi binecuvkntayii Tatqlui Meu de mowteniyi Kmpqrqyia, care v`a fost pregqtitq dela kntemeierea lumii.  

-

  Cqci am fost flqmknd, wi Mi-ayi dat de mkncat; Mi -a fost sete, wi Mi-ayi dat de bqut; am fost strqin, wi M`ayi primit;  

-

  am fost gol, wi M`ayi kmbrqcat; am fost bolnav, wi ayi venit sq Mq vedeyi; am fost kn temniyq, wi ayi venit pe la Mine.`  

-

  Atunci cei neprihqniyi Ki vor rqspunde: ,Doamne, cknd Te-am vqzut noi flqmknd, wi Yi-am dat sq mqnknci? Sau fiindu-Yi sete, wi Yi-am dat de ai bqut?  

-

  Cknd Te-am vqzut noi strqin, wi Te-am primit? Sau gol, wi Te-am kmbrqcat?  

-

  Cknd Te-am vqzut noi bolnav sau kn temniyq, wi am venit pe la Tine?`  

-

  Drept rqspuns, Kmpqratul le va zice: ,Adevqrat vq spun cq, orideckteori ayi fqcut aceste lucruri unuia din acewti foarte neknsemnayi frayi ai Mei, Mie mi le-ayi fqcut.`  

-

  Apoi va zice celor dela stknga Lui: ,Duceyi-vq dela Mine, blestemayilor, kn focul cel vecinic, care a fost pregqtit diavolului wi kngerilor lui!  

-

  Cqci am fost flqmknd, wi nu Mi-ayi dat sq mqnknc; Mi -a fost sete, wi nu Mi-ayi dat sq beau;  

-

  am fost strqin, wi nu M`ayi primit; am fost gol, wi nu M`ayi kmbrqcat; am fost bolnav wi kn temniyq, wi n`ayi venit pela Mine.`  

-

  Atunci Ki vor rqspunde wi ei: ,Doamne, cknd Te-am vqzut noi flqmknd sau fiindu-Yi sete, sau strqin, sau gol, sau bolnav, sau kn temniyq, wi nu Yi-am slujit?`  

-

  Wi El, drept rqspuns, le va zice: ,Adevqrat vq spun cq, orideckteori n`ayi fqcut aceste lucruri unuia dintr`acewti foarte neknsemnayi frayi ai Mei, Mie nu Mi le-ayi fqcut.`  

-

  Wi acewtia vor merge kn pedeapsa vecinicq, iar cei neprihqniyi vor merge kn viaya vecinicq.``  

-