Chapter 19

  Pe cknd era Apolo kn Corint, Pavel, dupqce a trecut prin yinuturile de sus ale Asiei, a ajuns la Efes. Aici a kntklnit pe ckyiva ucenici,  

-

  wi le -a zis: ,,Ayi primit voi Duhul Sfknt cknd ayi crezut?`` Ei i-au rqspuns: ,,Nici n`am auzit mqcar cq a fost dat un Duh Sfknt.``  

-

  Dar cu ce botez ayi fost botezayi?`` le -a zis el. Wi ei au rqspuns: ,,Cu botezul lui Ioan.``  

-

  Atunci Pavel a zis: ,,Ioan a botezat cu botezul pocqinyei, wi spunea norodului sq creadq kn Celce venea dupq el, adicq kn Isus.``  

-

  Cknd au auzit ei aceste vorbe, au fost botezayi kn Numele Domnului Isus.  

-

  Cknd wi -a pus Pavel mknile peste ei, Duhul Sfknt S`a pogorkt peste ei, wi vorbeau kn alte limbi, wi prooroceau.  

-

  Erau cam doisprezece bqrbayi de toyi.  

-

  Kn urmq, Pavel a intrat kn sinagogq, unde vorbea cu kndrqznealq. Timp de trei luni a vorbit cu ei despre lucrurile privitoare la Kmpqrqyia lui Dumnezeu, wi cquta sq knduplece pe cei ce -l ascultau.  

-

  Dar, fiindcq unii rqmkneau kmpietriyi wi necredinciowi, wi vorbeau de rqu Calea Domnului knaintea norodului, Pavel a plecat dela ei, a despqryit pe ucenici de ei, wi a knvqyat kn fiecare zi pe norod kn wcoala unuia numit Tiran.  

-

  Lucrul acesta a yinut doi ani, awa cq toyi ceice locuiau kn Asia, Iudei wi Greci, au auzit Cuvkntul Domnului.  

-

  Wi Dumnezeu fqcea minuni nemaipomenite prin mknile lui Pavel;  

-

  pknq acolo cq peste cei bolnavi se puneau basmale sau woryuri, cari fuseserq atinse de trupul lui, wi -i lqsau boalele, wi ieweau afarq din ei duhurile rele.  

-

  Niwte exorciwti Iudei, cari umblau din loc kn loc, au kncercat sq cheme Numele Domnului Isus peste ceice aveau duhuri rele, zicknd: ,,Vq jur pe Isus, pe care -L propovqduiewte Pavel, sq iewiyi afarq!``  

-

  Ceice fqceau lucrul acesta, erau wapte feciori ai lui Sceva, un preot Iudeu din cei mai de seamq.  

-

  Duhul cel rqu le -a rqspuns: ,,Pe Isus Kl cunosc, wi pe Pavel kl wtiu; dar voi, cine sknteyi?``  

-

  Wi omul, kn care era duhul cel rqu, a sqrit asupra lor, i -a biruit pe amkndoi, wi i -a schingiuit kn awa fel, cq au fugit goi wi rqniyi din casa aceea.  

-

  Lucrul acesta a fost cunoscut de toyi Iudeii, de toyi Grecii cari locuiau kn Efes, wi i -a apucat frica pe toyi: wi Numele Domnului Isus era proslqvit.  

-

  Mulyi din cei ce crezuserq, veneau sq mqrturiseascq wi sq spunq ce fqcuserq.  

-

  Wi unii din cei ce fqcuserq vrqjitorii, wi-au adus cqryile, wi le-au ars, knaintea tuturor: preyul lor s`a socotit la cincizeci de mii de arginyi.  

-

  Cu atkta putere se rqspkndea wi se kntqrea Cuvkntul Domnului.  

-

  Dupqce s`au petrecut aceste lucruri, Pavel wi -a pus de gknd sq se ducq la Ierusalim, trecknd prin Macedonia wi Ahaia. ,,Dupqce voi merge acolo``, kwi zicea el, ,,trebuie sq vqd wi Roma.``  

-

  A trimes kn Macedonia pe doi din ajutoarele lui, pe Timotei wi Erast, iar el a mai rqmas cktqva vreme kn Asia.  

-

  Pe vremea aceea, s`a fqcut o mare turburare cu privire la Calea Domnului.  

-

  Un argintar, numit Dimitrie, fqcea temple de argint de ale Dianei, wi aducea lucrqtorilor sqi nu puyin ckwtig cu ele.  

-

  I -a adunat la un loc, kmpreunq cu cei de aceeaw meserie, wi le -a zis: ,,Oamenilor, wtiyi cq bogqyia noastrq atkrnq de meseria aceasta;  

-

  wi vedeyi wi auziyi cq Pavel acesta, nu numai kn Efes, dar aproape kn toatq Asia, a knduplecat wi a abqtut mult norod, wi zice cq zeii fqcuyi de mkni nu sknt dumnezei.  

-

  Primejdia, care vine din acest fapt, nu este numai cq meseria noastrq cade kn disprey; dar wi cq templul marei zeiye Diana este socotit ca o nimica, wi chiar mqreyia aceleia, care este cinstitq kn toatq Asia wi kn toatq lumea, este nimicitq.``  

-

  Cuvintele acestea i-au umplut de mknie, wi au knceput sq strige: ,,Mare este Diana Efesenilor!``  

-

  Toatq cetatea s`a tulburat. Au nqvqlit cu toyii kntr-un gknd kn teatru, wi au luat cu ei pe Macedonenii Gaiu wi Aristarh, tovarqwii de cqlqtorie ai lui Pavel.  

-

  Pavel voia sq vinq knaintea norodului, dar nu l-au lqsat ucenicii.  

-

  Chiar wi unii din mai marii Asiei, cari -i erau prieteni, au trimes la el sq -l roage sq nu se ducq la teatru.  

-

  Unii strigau una, alyii alta, cqci adunarea era kn knvqlmqwalq, wi cei mai mulyi nici nu wtiau pentruce se adunaserq.  

-

  Atunci au scos din norod pe Alexandru, pe care Iudeii kl kmpingeau knainte. Alexandru a fqcut semn cu mkna, wi voia sq se apere knaintea norodului.  

-

  Dar cknd l-au cunoscut cq este Iudeu, au strigat toyi kntr`un glas, timp de aproape douq ceasuri: ,,Mare este Diana Efesenilor!``  

-

  Totuw logofqtul a potolit norodul, wi a zis: ,,Bqrbayi Efeseni, cine este acela care nu wtie cq cetatea Efesenilor este pqzitoarea templului marei Diane wi a chipului ei cqzut din cer?  

-

  Fiindcq nimeni nu poate sq tqgqduiascq lucrul acesta, trebuie sq vq potoliyi, wi sq nu faceyi nimic cu pornire nechibzuitq.  

-

  Cqci ayi adus aici pe oamenii acewtia, cari nu sknt vinovayi nici de jqfuirea templului, nici de hulq kmpotriva zeiyei noastre.  

-

  Deci, dacq kn adevqr, Dimitrie wi mewterii lui au sq se plkngq kmpotriva cuiva, sknt zile de judecatq, wi sknt dregqtori; sq se pkrascq unii pe alyii.  

-

  Dar dacq umblayi dupq altceva, se va hotqrk kntr`o adunare legiuitq.  

-

  Noi, de fapt, skntem kn primejdie sq fim knvinuiyi de rqscoalq pentru cele kntkmplate astqzi, cqci n`avem nici un temei, ca sq putem kndreptqyi zarva aceasta.``  

-

  Dupq aceste cuvinte, a dat drumul adunqrii.  

-