Chapter 3

  Care este deci kntkietatea Iudeului, sau care este folosul tqierii kmprejur?  

-

  Oricum, sknt mari. Wi mai kntki de toate, prin faptul cq lor le-au fost kncredinyate cuvintele lui Dumnezeu.  

-

  Wi ce are a face dacq unii n`au crezut? Necredinya lor va nimici ea credinciowia lui Dumnezeu?  

-

  Nicidecum! Dimpotrivq, Dumnezeu sq fie gqsit adevqrat wi toyi oamenii sq fie gqsiyi mincinowi, dupq cum este scris: ,,Ca sq fii gqsit neprihqnit kn cuvintele Tale, wi sq iewi biruitor cknd vei fi judecat.``  

-

  Dar, dacq nelegiuirea noastrq pune kn luminq neprihqnirea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva Dumnezeu este nedrept cknd Kwi deslqnyuiewte mknia? (Vorbesckn felul oamenilor.)  

-

  Nicidecum! Pentrucq, altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea?  

-

  Wi dacq, prin minciuna mea, adevqrul lui Dumnezeu strqlucewte wi mai mult spre slava Lui, dece mai sknt eu knsumi judecat ca pqcqtos?  

-

  Wi de ce sq nu facem rqul ca sq vinq bine din el, cum pretind unii, cari ne vorbesc de rqu, cq spunem noi? Osknda acestor oameni este dreaptq.  

-

  Ce urmeazq atunci? Skntem noi mai buni deckt ei? Nicidecum. Fiindcq am dovedit cq toyi, fie Iudei, fie Greci, sknt supt pqcat,  

-

  dupq cum este scris: ,,Nu este nici un om neprihqnit, niciunul mqcar.  

-

  Nu este nici unul care sq aibq pricepere. Nu este nici unul care sq caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu.  

-

  Toyi s`au abqtut, wi au ajuns niwte netrebnici. Nu este niciunul care sq facq binele, niciunul mqcar.  

-

  Gktlejul lor este un mormknt deschis; se slujesc de limbile lor ca sq knwele; supt buze au venin de aspidq;  

-

  gura le este plinq de blestem wi de amqrqciune;  

-

  au picioarele grabnice sq verse sknge;  

-

  prqpqdul wi pustiirea sknt pe drumul lor;  

-

  nu cunosc calea pqcii;  

-

  frica de Dumnezeu nu este knaintea ochilor lor.``  

-

  Wtim knsq cq tot ce spune Legea, spune celor ce sknt supt Lege, pentruca orice gurq sq fie astupatq, wi toatq lumea sq fie gqsitq vinovatq knaintea lui Dumnezeu.  

-

  Cqci nimeni nu va fi socotit neprihqnit knaintea Lui, prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunowtinya deplinq a pqcatului.  

-

  Dar acum s`a arqtat o neprihqnire (Grecewte: dreptate), pe care o dq Dumnezeu, fqrq lege-despre ea mqrturisesc Legea wi proorocii-  

-

  wi anume, neprihqnirea datq de Dumnezeu, care vine prin credinya kn Isus Hristos, pentru toyi wi peste toyi cei ce cred kn El. Nu este nici o deosebire.  

-

  Cqci toyi au pqcqtuit, wi sknt lipsiyi de slava lui Dumnezeu.  

-

  Wi sknt socotiyi neprihqniyi, fqrq platq, prin harul Squ, prin rqscumpqrarea, care este kn Hristos Isus.  

-

  Pe El Dumnezeu L -a rknduit mai dinainte sq fie, prin credinya kn skngele Lui, o jertfq de ispqwire, ca sq-Wi arate neprihqnirea Lui; cqci trecuse cu vederea pqcatele dinainte, kn vremea kn delungei rqbdqri a lui Dumnezeu;  

-

  pentruca, kn vremea de acum, sq-Wi arate neprihqnirea Lui kn awa fel kn ckt, sq fie neprihqnit, wi totuw sq socoteascq neprihqnit pe cel ce crede kn Isus.  

-

  Unde este dar pricina de laudq? S`a dus. Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu; ci prin legea credinyei.  

-

  Pentrucq noi credem cq omul este socotit neprihqnit prin credinyq, fqrq faptele Legii.  

-

  Sau, poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul Iudeilor? Nu este wi al Neamurilor? Da, este wi al Neamurilor;  

-

  deoarece Dumnezeu este unul singur wi El va socoti neprihqniyi, prin credinyq, pe cei tqiayi kmprejur, wi tot prin credinyq wi pe cei netqiayi kmprejur.  

-

  Deci, prin credinyq desfiinyqm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivq, noi kntqrim Legea.  

-